Sus

TUSEA. MOTIV DE INGRIJORARE?

TUSEA. MOTIV DE INGRIJORARE?

1. CE ESTE TUSEA?

           Tusea este un reflex de protecție naturală al corpului în care substanțele iritante sunt eliminate din căile respiratorii. Din tractul respirator este eliminat praful şi poluanții, dar şi secreţiile şi sputa.

     Pe lângă disconfortul pe care îl cauzează, tusea creează condiții pentru răspândirea agentului infecției în mediu și, prin urmare, crește riscul de a contamina şi alte persoane din apropiere.

 

     Există mai multe tipuri de tuse:

 

     Tusea acută –> durează mai puțin de 3 săptămâni.
     Tusea cronică –> durează mai mult de 8 săptămâni.
2. CE PROVOACĂ TUSEA?

   

       ALTE CAUZE:
  • deteriorarea corzilor vocale
  • picurare postnazală
  • infecții bacteriene precum pneumonie
  • afecțiuni grave, cum ar fi embolia pulmonară și insuficiența cardiacă

     O altă afecțiune frecventă care poate provoca o tuse cronică este boală de reflux gastroesofagian .

     În acest caz, conținutul stomacului revine în esofag şi  stimulează un reflex în trahee, determinând persoana în cauză să tuşească.

3. STUDII CLINICE
        1. ASTM ŞI TUSE
 

 

       Bolile eozinofilice pulmonare sunt un grup heterogen caracterizat de acumularea de eozinofile în alveolele pulmonare, interstiţiu sau ambele.

 

       Cauzele cunoscute de eozinofilie pulmonară cuprind:

 

Infecţioase, mai ales infecţiile helmintice
Pneumonitele induse de medicamente
Tulburările sistemice cum este sindromul Churg-Strauss
Aspergiloza bronhopulmonara alergică.

 

 

     Corticosteroizii inhalatori sunt adesea un tratament eficient.

     S-a demonstrat că dozele mari de antihistaminice reduc tusea în astmul sezonier, dar nu au fost studiate în mod specific.

 

     Bronșita eozinofilă este rezistentă la tratamentul cu bronhodilatatoare inhalatorii, dar răspunde la steroizii inhalatori.

 

     2.  BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN

 

  Studiile clinice au raportat că terapia medicamentoasă a bolii de reflux scade numărul acceselor de tuse în 75-100% din cazuri.

 

Tratamentul a constat în administrarea de două ori pe zi, a inhibitorilor de pompă de protoni (IPP) pe o perioadă de 8 săptămâni.

 

Boala de reflux gastric poate fi agravată de medicamente precum bifosfonați, nitrați, blocanți ai canalelor de calciu, teofilină, progesteron.

 

    Tusea poate fi însoţită de nas înfundat, sinuzita şi senzaţia de secreţii care se scurge în faringele posterior din nas sau sinusuri, numite picurare post-nazală.

 

În SUA, de exemplu, tratamentul recomandat implică o abordare de primă linie cu o combinație sedativantihistaminic / decongestionant şi administrarea sterozilor nazali topici pe o perioadă de 2-6 săptămâni.

 

  3. Exemple de produse de tip OTC ce se pot recomanda pentru tusea seacă şi
productivă:

 

4. CONCLUZII.

   

  Dacă o tuse a persistat timp de 3 săptămâni fără ameliorare, este necesar să se consulte un medic.
     Alte motive pentru a solicita sfatul medicului includ:
  • Tusea se înrăutățește.
  • Există umflături prezente în regiunea gâtului.
  • Pierdere în greutate.
  • Dificultate la inghitire.
  • Modificări permanente ale sunetului vocii.
  • Tuse cu sânge.
  • Respiratie dificilă.
  • Dureri în piept.
  • Febra care nu cedează cu antipiretice.
     ÎN FUNCŢIE DE TIPUL DE TUSE, TRATAMENTELE SE ÎMPART ÎN:
 

     Supresive pentru tuse – acestea suprimă reflexul tusei și sunt, în general, prescrise numai pentru o tuse uscată.

     Exemplele includ, dextrometorfanul, antihistaminicele, codeina. (PRF)

 

     Expectorante – acestea ajută la reducerea mucusului și a altor substanţe biologice din trahee, bronhii și plămâni.

     Un exemplu este guaifenesina, care diluează mucusul și, de asemenea, lubrifiază tractul respirator iritat, ajutând la drenarea căilor respiratorii.

 

Mierea, de exemplu este un emolient, utilizarea având ca rezultat un efect de protecţie și calmare. Este un demulcent natural ce poate fi folosit în ameliorarea simptomatologiei.

 

     Combinatii cu antipiretice, antihistaminice  pot ajuta şi în simptomele asociate, cum ar fi febra sau nasul înfundat.

      În cazul tratamentelor pentru copii, este indicat să se consulte un medic înainte de a administra medicamente pentru tuse.

REFERINŢE ŞTIINŢIFICE
  1. Schappert S M. National ambulatory medical care survey: 1991 summary. Adv Data19932301–16.
  2. McGarvey L P A, Heaney L G, MacMahon J. A retrospective survey of diagnosis and management of patients presenting with chronic cough to a general chest clinic. Int J Clin Pract199852158–161.
  3. Birring S S, Prudon B, Carr A J.et alDevelopment of a symptom specific health status measure for patients with chronic cough: Leicester Cough Questionnaire (LCQ). Thorax 200358339–343. 
  4. French C T, Irwin R S, Fletcher K E.et alEvaluation of cough‐specific quality of life questionnaire. Chest 20021211123–1131.
  5. Irwin R S.et alDiagnosis and management of cough: ACCP evidence‐based clinical practice guidelines. Chest 20061291–292s. 
  6. Morice A H, Fontana G A, Sovijarvi A R A.et alThe diagnosis and management of chronic cough. Eur Respir J 200424481–492.
  7. Anon Cough guidelines choke on evidence. Lancet2006367276
  8. Widdicombe J, Fontana G. Cough: what’s in a name? Eur Respir J20062810–15.
  9. Curley F J, Irwin R S, Pratter M R.et alCough and the common cold. Am Rev Respir Dis 1988138305–311.
  10. Irwin R S, Boulet L P, Cloutier M M.et alManaging cough as a defense mechanism and as a symptom. A consensus panel report of the American College of Chest Physicians. Chest 1998114133–81S
  11. Johnston S L, Holgate S T. Epidemiology of respiratory tract infections. In: Myint S, Taylor‐Robinson D, eds. Viral other infections of the human respiratory tract. London: Chapman & Hall, 1996
  12. Reid D D, Williams R E, Hirch A. Colds among office workers, an epidemiological study. Lancet19532651303–1306.
  13. Eccles R, Loose I, Jawad M.et alEffects of acetylsalicylic acid on sore throat pain and other pain symptoms associated with acute upper respiratory tract infection. Pain Med 20034118–124.
  14. Proprietary Association of Great Britain (PAGB) Annual review and report 2002. London: Proprietary Association of Great Britain, 20021–30.
  15. Office of Population Censuses and Surveys Morbidity statistics from general practice: 4th national study 1991–1992. Series MB5,3. London: HMSO, 1995
  16. Morice A H. Epidemiology of cough. Pulm Pharmacol Ther200215253–259.
  17. Schaberg T, Gialdroni‐Grassi G, Huchon G.et alAn analysis of decisions by European general practitioners to admit to hospital patients with lower respiratory tract infections. The European Study Group of Community Acquired Pneumonia (ESOCAP) of the European Respiratory Society. Thorax 1996511017–1022. 
  18. Loudon R G. Weather and cough. Am Rev Respir Dis196489352–359.
  19. Monto A S, Gravenstein S, Elliott M.et alClinical signs and symptoms predicting influenza infection. Arch Intern Med 20001603243–3247.
  20. Fleming D, Harcourt S, Smith G. Influenza and adult hospital admissions for respiratory conditions in England 1989–2001. Commun Dis Public Health20036231–237.
  21. Fendrick A M, Monto A S, Nightengale B.et alThe economic burden of non‐influenza‐related viral respiratory tract infection in the United States. Arch Intern Med 2003163487–494.
  22. Bramley T J, Lerner D, Sames M. Productivity losses related to the common cold. J Occup Environ Med200244822–829.
  23. Gwaltney J M, Jr, Phillips C D, Miller R D.et alComputed tomographic study of the common cold. N Engl J Med 199433025–30.
  24. Puhakka T, Lavonius M, Varpula M.et alPulmonary imaging and function in the common cold. Scand J Infect Dis 200133211–214.
  25. Hutchings H A, Eccles R, Smith A P.et alVoluntary cough suppression as an indication of symptom severity in upper respiratory tract infections. Eur Respir J 199361449–1454.
  26. Parvez L, Vaidya M, Sakhardande A.et alEvaluation of antitussive agents in man. Pulm Pharmacol 19969299–308
  27. Manap R A, Wright C E, Gregory A.et alThe antitussive effect of dextromethorphan in relation to CYP2D6 activity. Br J Clin Pharmacol 199948382–387. 
  28. Morice A H, Marshall A E, Higgins K S.et alEffect of inhaled menthol on citric acid induced cough in normal subjects. Thorax 1994491024–1026. 
  29. Janson C, Chinn S, Jarvis D.et alDeterminants of cough in young adults participating in the European Community Respiratory Health Survey. Eur Respir J 200118647–654.
  30. Barbee R A, Halonen M, Kaltenborn W T.et alA longitudinal study of respiratory symptoms in a community population sample. Correlations with smoking, allergen skin‐test reactivity, and serum IgE. Chest 19919920–26
  31. Cullinan P. Persistent cough and sputum: prevalence and clinical characteristics in south east England. Respir Med199286143–149.
  32. Lundback B, Nystrom L, Rosenhall L.et alObstructive lung disease in northern Sweden: respiratory symptoms assessed in a postal survey. Eur Respir J 19914257–266.
  33. Ford A C, Forman D, Moayyedi P.et alCough in the community: a cross sectional survey and the relationship to gastrointestinal symptoms. Thorax. 2006 (epub ahead of print) 
  34. Bjornsson E, Plaschke P, Norrman E.et alSymptoms related to asthma and chronic bronchitis in three areas of Sweden. Eur Respir J 199472146–2153
  35. Ludviksdottir D, Bjornsson E, Janson C.et alHabitual coughing and its associations with asthma, anxiety, and gastroesophageal reflux. Chest 19961091262–1268.
  36. Fujimura M, Kasahara K, Kamio Y.et alFemale gender as a determinant of cough threshold to inhaled capsaicin. Eur Respir J 199691624–1626.
  37. Kastelik J A, Thompson R H, Aziz I.et alSex‐related differences in cough reflex sensitivity in patients with chronic cough. Am J Respir Crit Care Med 2002166961–964.
  38. Turner D, Wailoo A, Nicholson K.et alSystematic review and economic decision modelling for the prevention and treatment of influenza A and B. Health Technol Assess 20037iii–xiii.
  39. Zemp E, Elsasser S, Schindler C.et alLong‐term ambient air pollution and respiratory symptoms in adults (SAPALDIA study). The SAPALDIA Team. Am J Respir Crit Care Med 19991591257–1266.
  40. Braun‐Fahrlander C, Wuthrich B, Gassner M.et alValidation of a rhinitis symptom questionnaire (ISAAC core questions) in a population of Swiss school children visiting the school health services. SCARPOL team. Swiss Study on Childhood Allergy and Respiratory Symptom with respect to Air Pollution and Climate. International Study of Asthma and Allergies in Childhood. Pediatr Allergy Immunol 1997875–82
  41. Vedal S, Petkau J, White R.et alAcute effects of ambient inhalable particles in asthmatic and nonasthmatic children. Am J Respir Crit Care Med 19981571034–1043.
  42. Montnemery P, Bengtsson P, Elliot A.et alPrevalence of obstructive lung diseases and respiratory symptoms in relation to living environment and socio‐economic group. Respir Med 200195744–752.
Please follow and like us:
error: Alert: Content is protected !!