Quercetina – utilă sau nu în prevenirea/tratarea infecției COVID-

     Quercetina este un compus polifenolic, un tip de flavonoid care se găsește într-o varietate de plante consumate de oameni și disponibil si în diferite suplimente alimentare.

     Este derivat din quercetum (pădure de stejar) şi este denumită după genul de stejar Quercus încă din 1857, aceasta fiind principala substanţa activă. Quercetina se găsește în alimente precum: mere, prune, struguri, afine, mărar, coriandru, varză, roșii bio și diferite tipuri de miere.

     Quercetina a fost adăugată ca produs adjuvant în protocoalele de tratament pentru COVID-19, cunoscându-se efectele sale terapeutice benefice.

     Efectele sale fiziologice includ proprietăți antioxidante, antiinflamatoare, imunomodulatoare și anti-patogene.

     Trei studii clinice realizate recent sugerează că administrarea orală a quercetinei pe o perioada de timp, poate avea un efect benefic asupra incidenței și duratei infecțiilor tractului respirator. Suplimentarea cu quercetină s-a realizat la o populaţie generală sănătoasă activă fizic. Este cunoscut faptul că o activitate fizică realizată cel puţin 60 minute în fiecare zi este benefică pentru menținerea sistemului imunitar la parametri optimi.

     Quercetina reglează expresia unor gene legate de producția de citokină. Atunci când a fost adăugată la culturile celulare, quercetina a exercitat proprietăți antivirale și antibacteriene, inclusiv inhibarea tulpinilor gripale A H1N1, H3N2 și H5N1.

     Quercetina a fost studiată în diferite tipuri și modele de infecție virală datorită efectelor sale antivirale promițătoare asupra inhibării polimerazelor, proteazelor, revers transcriptazei, suprimării ADN girazei și legării proteinelor capsidei virale.

     Efectele antivirale in vitro ale quercetinei asupra herpesvirusurilor (HSV-1, HSV-2) și adenovirusurilor (ADV-3, -8, -11) sugerează inhibarea replicării virale în stadiu incipient într-o manieră dependentă de doză (pentru inhibarea HSV-1 100% la 60 mg / L), precum și inhibarea ADN-ului viral și a ARN polimerazei.

     În celulele renale embrionare umane (HEK) inoculate cu poliomielită, 3-metil-quercetina a întrerupt formarea plăcii, în timp ce quercetina însăși a demonstrat aceste efecte atunci când a fost administrată împreună cu vitamina C.

     Quercetina izolată este comercializată, de asemenea, ca supliment alimentar, mai ales sub formă de quercetină în formă agliconică și frecvent în doze zilnice de până la 1000 mg pe zi, depășind nivelurile obișnuite obtinute prin aport alimentar.

     Pe baza studiilor pe animale care implică administrarea orală a quercetinei, au putut fi identificate câteva posibile aspecte critice de siguranță, cum ar fi potențialul quercetinei de a spori efectele nefrotoxice în cazul rinichiului pre-deteriorat sau de a favoriza dezvoltarea tumorilor, în special în cancerul estrogen-dependent..

     Înainte de a începe administrarea quercetinei este recomandat să se consulte un medic deoarece aceasta are şi contraindicaţii mai ales atunci când este asociată cu o medicaţie alopată sau homeopată, putând deveni inhibitor enzimatic.

     În concluzie, toate acestea dovezi actuale privind eficacitatea suplimentării cu quercetină în tratamentul și prevenirea COVID-19 sunt insuficiente pentru recomandarea sa clinică la ora actuală.

     Este, în schimb, o substanţă care se cercetează intens în momentul de față şi pentru care se desfăşoară numeroase studii în acest sens.

     Mai mult, studiile la animale și la om cu administrarea unei doze unice pe termen scurt împreună cu alte medicamente au relevat interacțiuni între quercetină și anumite medicamente care duc la modificarea biodisponibilității medicamentelor.

     Pe baza acestor rezultate, unele grupuri de risc potențiale sunt prezentate mai jos