Poluarea și sănătatea ochilor ⋆ Pharma Cloud

Ochiul uman este un organ compus din mai multe părţi diferite care lucrează împreună pentru a oferi informaţii vizuale. Creierul este cel care le transformă apoi în informaţii utile corpului.

Este o minune a ingineriei însă este foarte delicat având o suprafaţă umedă expusă zilnic factorilor de mediu. Răspunsul ochilor la poluanţii aerieni variază de la zero la iritaţii severe şi dureri cronice.

Purtarea lentilelor de contact nu atenuează şi nu oferă protecţie împotriva acestor factori.

Human Vectors by Vecteezy

Corneea este membrana transparentă ce acoperă partea anterioară a ochiului şi care, permite trecerea luminii.Aceasta este lipsită de vase sanguine şi are un hotar comun cu membrana exterioară opacă a ochiului (sclera-albul ochiului).

Irisul este o diafragmă colorată, alcătuită din fibre musculare circulare şi longitudinale subţiri ce se afla chiar în spatele corneei.

Pupila reprezintă o gaură în iris iar mărimea ei se modifică în funcţie de intensitatea luminii.

Cristalinul este considerat a doua „lentilă naturală” după cornee.

Corpul vitros menţine forma globului ocular şi este o substanţă transparentă, gelatinoasă de consistenta albuşului de ou.

Retina este o prelungire a scoarţei cerebrale la nivelul ochiului şi este alcătuită din fotoreceptori (conuri şi bastonaşe) şi celule nervoase. Conurile sunt responsabile de vederea centrală, fotopică şi a detaliilor în timp ce bastonaşele ajută vederea scotopică (vedere nocturnă).

STUDII CLINICE

Pericolele pentru sănătate cauzate de problemele complexe de poluare a aerului din orașele metropolitane sunt foarte bine cunoscute. Emisiile vehiculelor sunt una dintre principalele surse de poluare a aerului iar în ultimii ani acestea au devenit din ce în ce mai numeroase.

     STUDIU I

Într–un studiu au fost incluşi 520 de adulţi sănătoşi, fără probleme cardiace, cronice sau de vedere şi care au fost împărţiţi în două grupe. Grupul de studiu a cuprins persoane care tranzitau zilnic zone foarte poluate timp de doi ani ( 441 persoane cu vârste 34 ± 14 ani) în timp ce grupul de control avea deplasări scurte între casă şi serviciu (79 persoane cu vârste 32 ± 11 ani).

Pentru fiecare participant s-a înregistrat un istoric ce a furnizat date referitoare la vârstă, sex, profesie, distanţa parcursă în km/zi, perioada de călătorie (de cât timp se realizează) şi ruta zilnică.

Examinările oculare s-au efectuat de către cercetători cu ajutorul unei lămpi cu fantă capabilă să detecteze prezenţa particulelor.

REZULTATE: Un număr semnificativ mai mare de subiecți din grupul de studiu au avut simptome oftalmice comparativ cu grupul de control. Simptome precum roșeață, lăcrimare, iritație și fotofobie au fost prezente la 38,2% dintre subiecții din grupul de control, în timp 22% din grupul de studiu au fost asimptomatici şi doar 14,28 % le-au avut.

     STUDIU II

Dr. Suh-Hang Hank Juo și colegii săi de la centrul pentru miopie și boli oculare de la Medical University din Taiwan, au documentat pentru prima dată că expunerea la doi poluanți atmosferici obișnuiți precum dioxid de azot (NO2) și monoxid de carbon (CO) este asociată cu un risc mai mare de a dezvolta degenerescență maculară.

În cadrul acestui studiu, publicat în BMJ, cercetătorii au analizat datele privind calitatea aerului și asigurările de sănătate care implică aproape 40.000 de persoane de peste 50 de ani care locuiau în zone urbane din Taiwan.

Ei au împărțit oamenii în patru categorii de expunere la poluanți și au constatat că cei care trăiesc în zone cu cele mai mari concentrații de NO2 și CO au avut, de asemenea, cea mai mare rată de degenerescență maculară legată de vârstă.

REZULTATE: Cei expuși la cele mai înalte niveluri de NO2 au fost cu aproape 200% mai predispuși să dezvolte boala, în timp ce cei expuși la cele mai mari concentrații de CO și-au crescut riscul cu 84% .

Mecanismele privind efectele poluanților atmosferici asupra conjunctivitei nu sunt bine cunoscute însă problemele apar din cauza modificărilor pH-ului lacrimal (responsabili: dioxidul de azot şi dioxidul de sulf).

Deoarece suntem expuşi zilnic la astfel de factori de mediu, igiena oculară joacă un rol important în menţinerea sănătăţii lor. Şerveţele sterile oculare, serul fiziologic şi apa de albăstrele sunt metode sigure pentru curăţarea optimă a ochilor.

De asemenea, în cazul ochilor uscaţi este recomandat consultul de specialitate înainte de utilizarea colirelor hidratante deoarece aceştia pot ascunde şi alte patologii.

REFERINŢE ŞTIINŢIFICE

Kjaergaard S, Pederson OF. Dust exposure, eye redness, eye cytology and mucous membrane irritation in a tobacco industry. Int Arch Occup Environ Health. 1989;61:519–25.
Paschides CA, Stefaniotou M, Papageorgiou J, Skourtis P, Psilas K. Ocular surface and environmental changes. Acta Ophthalmol Scand. 1998;76:74–7.
Versura P, Profaxio V, Cellini M, Toregginae A, Caramazza R. Eye discomfort and air pollution. 1999;213:103–9.
Schirmer O. Studien zur Physilogie und Pathologie der Tranenabsonderung und Tranenabfuhr. Graefes Arch Clin Exp Ophthalmol. 1903;56:197–291.
Lal S, Patil RS. Monitoring of atmospheric behavior of NO from vehicular traffic. Environ Monit Assess. 2001;68:37–50.
Waheed MA, Basu PK. The effect of air pollutants on the eye. I. The effect of an organic extract on the conjunctival goblet cells. Can J Ophthalmol. 1970;5:226–30.
Altschuller AP. Eye irritation an effect of photochemical air pollution. J Air Pollut Control Assoc. 1977;27:1125–6.
Basu PK. Air pollution and the eye. Surv Ophthalmol. 1972;17:78–93.
Andres S, Garcia ML, Espina M, Valero J, Valls O. Tear pH, air pollution and contact lenses. Am J Optom Physiol Opt. 1988;65:627–31.
Anderson RC, Anderson JH. Sensory irritation and multiple chemical sensitivity. Toxicol Ind Health. 1999;15:339–45.
Frank C, Skov P. Evaluation of two different questionnaires used for diagnosing ocular manifestations in sick building syndrome on basis of an objective index. Indoor Air. 1991;1:5–11.
Franck C, Palmvang IB. Break-up time and lissamine green epithelial damage in ‘office eye syndrome’.Six-month and one-year follow-up investigations. Acta Ophthalmol (Copenh) 1993;71:62–4.
Saxena R, Srivastava S, Trivedi D, Anand E, Joshi S, Gupta SK. Impact of environmental pollution on ey1. Lal S, Patil RS (2001) Monitoring of atmospheric behaviour of NOx from
vehicular traffic. Environ Monit Assess 68: 37-50.
Schwela D (2000) Air pollution and health in urban areas. Rev Environ Health
15: 13-42.
West SK, Bates MN, Lee JS, Schaumberg DA, Lee DJ, et al. (2013) Is household air pollution a risk factor for eye disease? Int J Environ Res Public Health 10: 5378-5398.
Johnson GJ (2004) The environment and the eye. Eye 18: 1235.
Ravilla TD, Gupta S, Ravindran RD, Vashist P, Krishnan T, et al. (2016) Use of
cooking fuels and cataract in a population-based study: The India Eye Disease Study. Environ Health Perspect 124: 1857-1862.
Baba K, Okada K, Kinoshita T, Imaoka S (2009) Bisphenol a disrupts notch signaling by inhibiting gamma-secretase activity and causes eye dysplasia of Xenopus laevis. Toxicol Sci 108: 344-355.
Thornton J, Kelly SP, Harrison RA, Edwards R (2007) Cigarette smoking and thyroid eye disease: A systematic review. Eye 21: 1135.
Kelly SP, Thornton J, Edwards R, Sahu A, Harrison R (2005) Smoking and cataract: A review of causal association. J Cataract Refract Surg 31: 2395-2404.
Lois N, Abdelkader E, Reglitz K, Garden C, Ayres JG (2008) Environmental tobacco smoke exposure and eye disease. Br J Ophthalmol 92: 1304-1310.
Thornton J, Edwards R, Mitchell P, Harrison RA, Buchan I, et al. (2005) Smoking and age-related macular degeneration: A review of association. Eye 19: 935.
Raaschou NO, Beelen R, Wang M, Hoek G, Andersen ZJ, et al. (2016) Particulate matter air pollution components and risk for lung cancer. Environ Int 87: 66-73.
Schulze F, Gao X, Virzonis D, Damiati S, Schneider MR, et al. (2017) Air Quality Effects on Human Health and Approaches for Its Assessment through Microfluidic Chips. Genes 8: 244.
Hellgren UM, Reijula K (2011) Indoor air problems in hospitals: a challenge for occupational health. AAOHN Journal 59: 111-117.
Hamra GB, Guha N, Cohen A, Laden F, Raaschou NO, et al. (2014) Outdoor particulate matter exposure and lung cancer: a systematic review and metaanalysis. Environ Health Perspect 122: 906.
Balmes JR, Eisner MD (2016) Indoor and outdoor air pollution. In Murray and Nadel’s Textbook of Respiratory Medicine (6th edn) pp 1331-1342.
Wakamatsu TH, Dogru M, Matsumoto Y, Kojima T, Kaido M, et al. (2013) Evaluation of lipid oxidative stress status in Sjogren syndrome patients. Invest Ophthalmol Vis Sci 54: 201-210.
Rummenie VT, Matsumoto Y, Dogru M, Wang Y, Hu Y, et al. (2008) Tear cytokine and ocular surface alterations following brief passive cigarette smoke exposure. Cytokine 43: 200-208.
Uchino Y, Kawakita T, Miyazawa M, Ishii T, Onouchi H, et al. (2012) Oxidative stress induced inflammation initiates functional decline of tear production. PLoS One 7: e45805.
Altshuller AP, Bufalini JJ (1965) Photochemical aspects of air pollution: A review. Photochemistry and photobiology 4: 97-146.
Leach PW, Leng LJ, Bellar TA, Sigsby Jr JE, Altshuller AP (1964) Effects of HC/ NOx ratios on irradiated auto exhaust part II. Journal of the Air Pollution Control Association 14: 176-183.e. Acta Ophthalmol Scand. 2003;81:491–4.