Sus

HIDROXICLOROCHINA ŞI CLOROCHINA ÎN TRATAMENTUL COVID-19

HIDROXICLOROCHINA ŞI CLOROCHINA ÎN TRATAMENTUL COVID-19

Noțiuni introductive

 

     În celelalte articole pe care le-am scris despre Quercetina şi Azitromicina, produse utilizate în tratamentul împotriva virusului SARS-Cov-2 am evidenţiat lupta pe care cercetătorii o duc încercând să îmbunătăţească calitatea vieţii pacientului infectat şi pentru vindecarea acestuia.

     De data aceasta mi-am îndreptat atenţia spre CLOROCHINA şi HIDROXICLOROCHINA punctând studiile clinice efectuate şi noutăţile ştiinţifice despre aceste medicamente.

În prezent, medicamentele prezentate nu sunt aprobate oficial pentru tratarea COVID-19 ci sunt încercate bazându-se pe efectele pe care acestea le au în alte afecţiuni.

     CLOROCHINA  este un medicament utilizat în principal pentru prevenirea și tratarea malariei.Deoarece suprimă ușor sistemul imunitar, clorochina este utilizată în unele afecțiuni autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă și are o indicație off-label pentru lupus eritematos.

     HIDROXICLOROCHINA este un medicament utilizat în boli autoimune, afecţiune caracterizată prin atacarea sistemului imunitar propriului organism, precum artrita reumatoidă, lupus eritematos și în stadiile de malarie acută.

     Ambele substanţe s-au utilizat (nu administrate concomitent) încă de la începutul pandemiei în combinaţii cu antibiotice sau monoterapie iar în cele ce urmează voi puncta principalele aspecte de siguranţă clinică  şi o parte din studiile realizate până în acest moment.

 

STUDII ÎN VITRO
CLOROCHINA/HIDROXICLOROCHINA

 

 

CLOROCHINA

      În vitro, studiile experimentale au avut rezultate promiţătoare şi au sugerat faptul că activitatea antimalarică a clorochinei şi capacitatea sa de a inhiba replicarea mai multor microorganism la nivel intracelular se extinde și asupra coronavirusurilor.
      Se crede, de asemenea, că poate avea un mecanism de acțiune variat, care poate diferi în funcție de agentul patogen implicat.


      În plus, clorochina inhibă, de asemenea, chinona reductaza-2, care este implicată în biosinteza acidului sialic (Acid sialic este un termen generic pentru o familie de derivați ai acidului neuraminic) care explică spectrul larg în activitatea antivirală. Coronavirusul foloseşte porţiuni de acid sialic ca receptor.

      Potenţialul de a bloca infecţia virală se bazează pe faptul că are capacitatea de a creşte pH-ul endozomal şi astfel interferează cu glicozilarea receptorilor celulari ai virusului SARS-Cov-2.


      Alte rezultatele obţinute în vitro au arătat că pe lângă creşterea pH-ului endozomal îl creşte şi pe cel al lizozomilor și de aici pleacă ipoteza că inhibă catepsinele, ceea ce conduce la formarea autofagozomului, care scindează proteina vârf SARS-CoV-2.


 

HIDROXICLOROCHINA

     Structura hidroxiclorochinei este diferită de cea a clorochinei printr-o moleculă hidroxil. Această grupare -OH face ca hidroxiclorochina, conform cercetătorilor să fie mai puţin permeabila la bariera hemato-retiniana ceea ce conduce la un clearance mai rapid din celula pigmentară a retinei sugerând atsfel un risc de toxicitate mai mică în comparaţie cu clorochina.

     Toxicitatea retiniană este o reacţie adversă comună ambelor medicamente.


     În studiile în vitro realizate s-a demonstrat că hidroxiclorochina acţionează ca o bază slabă care poate modifica pH-ul organelr intracelulare acide.

     Ipoteza de la care s-a plecat initial a fost ca aceasta poate avea efect impotriva SARS-Cov-1 si SARS-Cov-2.


     Problemă majoră în formele grave ale bolii a fost reprezentată de cantitatea mare de citokine (sunt molecule de natură proteică ce transmit informații între celule diferite care au rolul de a transmite informații între celulele sistemului imunitar – leucocitele; acestea intervin și în mecanismele inflamației și în apărarea contra agenților infecțioși, în apărarea antitumorală) iar hidroxiclorochina s-a dovedit în vitro eficientă în scăderea producţiei de marker pro-inflamatori.


STUDII CLINICE UMANE

CLOROCHINA/HIDROXICLOROCHINA

 

      Declanşarea pandemiei şi numărul mare de cazuri de COVID-19 a dus la necesitatea urgentă a desfăşurării de cercetare clinică tocmai pentru a se observa care sunt rezultatele în corpul uman în urma administrării clorochinei/hidroxiclorochinei, cu atât mai mult cu cât studiile în vitro au avut rezultate promiţătoare.

      Primul studiu chinez a  implicat peste o sută de pacienţi cu COVID-19 iar clorochina a fost găsită responsabilă pentru reducerea duratei simptomatologiei şi inclusive îmbunătăţirea rezultatelor radiologice pulmonare însă aceste detalii nu sunt publicate într-o formă oficială ci disponibile sub formă de scrisoare de cercetare.

      Acest rezultat timpuriu totuşi a condus Comisia Naţională de Sănătate din Republica Populară Chineză să recomande prin ghidurile compuse ulterior clorochina pentru prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul pneumoniei cauzate de COVID-19.

      Al doilea studiu uman realizat de Gautret şi colab. A fost unul de tip deschis şi non-randomizat unde s-a administrat hidroxiclorochina că medicaţie singulară dar şi în combinaţii cu azitromicina. (puteţi citi mai multe despre acest studiu căutând #Azitromicina)  s-a dovedit a fi eficient în eliminarea transportului nazofaringian viral, măsurat prin reacţia în lanţ a polimerazei însă a fost susceptibil din punct de vedere etic.

      În acest studiu au fost prezentate şi valorile pragului ciclului Ct realizat cu ajutorul tamponului nazofaringian. (Ct este definit ca numărul de cicluri care trebuie rulate pentru că testul PCR să devină pozitiv).

      Neconcludența a fost dată de raportarea acestor date, mai exact au fost numite eşantioane negative valorile cu Ct >35 iar pragul convenţional pleca de la valori Ct >40.

      Cu alte cuvinte, cu cât numărul Ct este mai mic denotă că prezenţa virusului într-un număr mai mare și practic este necesar un număr mai mic de cicluri pentru a atinge pragul de citire al aparatului.

      Mai mult decât atât, tamponul nazofaringian PCR este un instrument mai puțin concludent în comparație cu metoda PCR realizată din sputa bronho-alveolară.

      Consiliul experților din cadrul Departamentului de Știință și Tehnologie și Comisia pentru Sănătate din provincia Guangdong au publicat pe 20 februarie pe baza dovezilor în vitro şi a experienţei clinice încă nepublicate, o schemă de tratament care cuprinde administrarea unor doze de 500 mg de fosfat de clorochina cu o frecvenţă de două ori pe zi pe o perioadă de 10 zile pentru pacienţii diagnosticaţi cu cazuri uşoare, moderate sau severe de pneumonie causata de infecţia cu vrisului SARS-Cov-2.

      O altă instutiție de cercetare clinică  din Coreea care a tratat 27 de cazuri de COVID-19 recomandă utilizarea lopinavir 400 mg / Ritonavir 100 mg cu sau clorochinei 500 mg pe cale orală sau hidroxiclorochină 400 mg pe zi timp de 7-10 zile, în cazurile moderate până la severe din COVID-19 .

      În mod similar, Centrul Olandez pentru Controlul Bolilor, într-un document public de pe site-ul său web, a sugerat și utilizarea clorochinei la cei cu infecție severă COVID-19 admisă în unitatea de terapie intensivă.

 

ATENŢIONĂRI SUPLIMENTARE IMPORTANTE

 

     Pe baza dovezilor limitate pană în prezent unele instituții şi organizaţii au recunoscut deja utilitatea clorochinei şi hidroxiclorochinei în timp ce altele nu admit oficial acest tip de terapie.

     Printre contraindicaţiile majore ale clorochinei şi hidroxiclorochinei se regăseşte hipersensibilitatea la substanţele active şi/sau auxiliare, retinopatia, porfiria, epilepsia, infactul miocardic şi recent mărirea intervalului QT (Intervalul QT măsoară o porțiune din bătaia cardiacă înregistrată pe ECG. În timpul fiecărei bătăi cardiace un semnal electric traversează inima, inducând contracția mușchiului cardiac și pomparea sângelui).

     Am precizat reacţiile adverse comune deoarece ambele medicamente pot prelungi acest interval QT iar administrarea concocmitenta a altor medicamente precum antiartimtice, antidepresive, antihistaminice este contraindicata total deoarece şi acestea prelungesc acest interval.

     Cazurile speciale care necesită o atenţie sporită includ pacienţii diabetici deoarece în urma administrării clorochinei/hidroxiclorochinei dar şi antiviralelor lopinavir/ritonavir şi remdesivir pot conduce la scăderea glicemiei cu consecinţe grave asupra pacientului în cauză.

REFERINŢE ŞTIINŢIFICE

 

1. Biot C., Daher W., Chavain N., Fandeur T., Khalife J., Dive D. Design and synthesis of hydroxyferroquine derivatives with antimalarial and antiviral activities. J Med Chem. 2006; 49:2845–2849.
2. Colson P., Rolain J.M., Raoult D. Chloroquine for the 2019 novel coronavirus. Int J Antimicrob Agents. 2020 Feb 17 doi: 10.1016/j.ijantimicag.2020.105923.
3. Colson P., Rolain J.M., Lagier J.C., Brouqui P., Raoult D. Chloroquine and hydroxychloroquine as available weapons to fight COVID-19. Int J Antimicrob Agents. 2020 Mar 4:105932. doi: 10.1016/j.ijantimicag.2020.105932.
4. Gao J., Tian Z., Yang X. Breakthrough: chloroquine phosphate has shown apparent efficacy in treatment of COVID-19 associated pneumonia in clinical studies. Biosci Trends. 2020 doi: 10.5582/bst.2020.01047
5. Gautret P., Lagiera J.C., Parolaa P., Hoanga V.T., Meddeba L., Mailhea M. Hydroxychloroquine and azithromycin as a treatment of COVID-19: results of an open label non-randomized clinical trial. Int J Antimicrob Agents. 17 March 2020 doi: 10.1016/j.ijantimicag.2020.105949.
6. Huang C., Wang Y., Li X., Ren L., Zhao J., Hu Y. Clinical features of patients infected with 2019 novel coronavirus in Wuhan, China. Lancet. 2020 Feb 15;395(10223):497–506. doi: 10.1016/S0140-6736(20)30183-5. Epub 2020 Jan 24. Ophthalmology. 2016 Jun;123(6): 1386-94.10.1016/j.ophtha.2016.01.058.
7. Interim clinical guidelines for patients suspected of/confirmed with COVID-19 infection. https://epidemio.wiv-isp.be/ID/Documents/Covid19/COVID-19_InterimGuidelines_Treatment_ENG.pdf
8. Korea biomedical review website. http://www.koreabiomed.com/news/articleView.html?idxno=7428
9. Lai C.C., Liu Y.H., Wang C.Y., Wang Y.H., Hsueh S.C., Yen M.Y. Drug treatment options for the 2019-new coronavirus (2019-nCoV) Biosci Trends. 2020 Jan 28 doi: 10.5582/bst.2020.01020.
10. Liu J., Cao R., Xu M., Wang X., Zhang H., Hu H. Hydroxychloroquine, a less toxic derivative of chloroquine, is effective in inhibiting SARS-CoV-2 infection in vitro. Cell Disco.2020; 6:16. doi: 10.1038/s41421-020-0156-0.
11. Marmor M.F., Kellner U., Lai T.Y., Melles R.B., Mieler W.F. 2016. American academy of ophthalmology. Recommendations on screening for chloroquine and hydroxychloroquine retinopathy. Revision.
12. Mount Sinai health system treatment guidelines for SARS-CoV-2 infection (COVID-19) https://www.mountsinai.org/health-library/diseases-conditions/2019-novel-coronavirus-2019-ncov Last accessed on 20th March 2020.
13. Multicenter collaboration group of Department of Science and Technology of Guangdong Province and Health Commission of Guangdong Province for chloroquine in the treatment of novel coronavirus pneumonia. Expert consensus on chloroquine phosphate for the treatment of novel coronavirus pneumonia] Zhonghua Jiehe He Huxi Zazhi. 2020 Mar 12;43(3):185–188. doi: 10.3760/cma.j.issn.1001-0939.2020.03.009.
14. Wang M., Cao R., Zhang L., Yang X., Liu J., Xu M. Remdesivir and chloroquine effectively inhibit the recently emerged novel coronavirus (2019-nCoV) in vitro. Cell Res. 2020 doi: 10.1038/s41422–020–0282–0
15. Zhou N., Pan T., Zhang J., Li Q., Zhang X., Bai C. Glycopeptide antibiotics potently inhibit cathepsin L in the late endosome/lysosome and block the entry of Ebola virus, middle east respiratory syndrome coronavirus (MERS-CoV), and severe acute respiratory syndrome coronavirus (SARS-CoV) J Biol Chem. 2016;291:9218e32

 

Please follow and like us:
error: Alert: Content is protected !!