Crema anticelulitica: mit sau adevăr?
Celulita a reprezentat dintotdeauna o problemă estetică prezentă la 80-90% dintre femeile post-pubertate pentru care există numeroase tipuri de tratament însă au acestea o eficacitate reală?
Din punct de vedere medical celulita reprezintă o afecţiune topografică a pielii identificată rapid după aspectul de coajă de portocală, localizată majoritar pe coapse, abdomen şi braţe.
Aspectul de coaja de portocala se datorează herniei lobulilor de grăsime subcutanată prin joncțiunea dermohipodermică unde fibroza septurilor de colagen duce la scurtarea acestora și, în cele din urmă, la retragerea lor determinăndu-se astfel depresiunile care caracterizează celulita.
Este importantă diferenţierea dintre celulită şi obezitatea generalizată, deoarece o dată cu obezitatea, adipocitele suferă de hipertrofie şi hiperplazie pe când în cazul celulitei, adipocitele sunt metabolic stabile şi mari. Mai exact şi persoanele cu greutate corporală adecvată înălţimii pot avea probleme cu celulita.
Cele mai răspândite teorii care au fost propuse se întind de la factori vasculari / inflamatori la cauzele hormonale și / sau structurale.
Cu toate acestea, fotografiile modificate digital în mass-media continuă să nu modifice doar percepția frumuseții, ci și să înșele publicul cu privire la frecvența reală a acestei afecțiuni care rămâne o preocupare cosmetică majoră pentru femei.
Există pe piaţa o multitudine de opţiuni pentru combatarea acestei probleme printre care agenți topici (creme/geluri), medicamente biologice injectabile și, mai recent, umpluturi dermice.
Toate aceste metode au fost studiate şi evaluate de cercetători pentru a se stabili siguranța și eficacitatea lor în tratarea celulitei.
În abordarea problemei celulitei pe toate fronturile, ingredientele anticelulitice au fost selectate pe baza complementarității lor, potrivit publicaţiilor din literatură de specialitate.
Acestea includ ingrediente cosmetice cu activitate anticelulitică bine documentată, cum ar fi cofeina, retinolul, forskolinul (Coleus forskohlii), lotusul sacru (Nelumbo nucifera), carnitina și escina, printre altele.
Cremele anticelulitice în care sunt încorporate unele dintre substanţele menţionate mai sus acţionează prin stimularea lipolizei (procesul de ardere a grăsimilor) şi prevenirea sintezei de noi grăsimi (efecte anti-adipogene şi anti-lipogene).
Agenții topici, combinați cu un masaj puternic, au fost primele încercări de a trata celulită. În cazul tuturor tratamentelor topice, principala provocare este ca ingredientele active să își atingă ținta în concentrație suficientă pentru a avea un efect terapeutic.
Metilxantinele (aminofilina, teofilina și cofeina) și retinoizii sunt ingredientele cele mai studiate, evaluate şi utilizate în formulările topice pentru combaterea celulitei.
Acestea îmbunătățesc aspectul celulitei prin stimularea lipolizei și inhibarea enzimei fosfodiesterază, care crește concentrația de adenozin monofosfat ciclic.
Cofeina, de exemplu, utilizată pentru efectele sale excitante şi energizante este prezentă în aproape toate produsele topice pentru reducerea celulitei deoarece îmbunătăţeşte circulaţia în zona aplicată mărind astfel fluxul sanguin iar efectul diuretic ajută la ameliorarea inflamaţiei din zona respectivă.
Retinoizii, pe de altă parte, reduc celulita prin creșterea grosimii dermice, creșterea angiogenezei si prin sintetizarea de noi componente ale țesutului conjunctiv și creșterea numărului de fibroblaste active.
Pentru ambii agenți, au existat mai multe publicații stiintifice, cu date promițătoare, dar studiile au fost mici, fără urmăriri pe termen lung.
Lotusul este utilizat pentru efectul astringent (de inchidere a porilor) iar carnitina este un aminoacid cu rol important in metabolizarea grasimilor.
În general, anumite formulări îmbunătățesc producția de colagen şi reduc laxitatea pielii însă în tratarea celulitei este necesară şi o remodelare extinsă a țesutului conjunctiv care se poate realiza prin aplicarea de masaje/ terapii pentru absorbţia substanţelor active.
Timpul de aplicare este diferit în funcţie de producător. Important este să se realizeze constant pe pielea curată cu o frecventă de cel puţin două ori pe zi cel puţin şase săptămâni.
Recomandările specialiştilor implică şi o hidratare corespunzătoare (subiect pe care îl voi aborda într-un articol viitor) asociată cu o alimentaţie săracă în carbohidraţi.
Celelalte opţiuni de tratament pentru combatarea celulitei şi îmbunătăţirea aspectului pielii necesită un control la un medic de specialitate fiind mai costisitoare şi necesitând mai multe şedinţe asociate şi ele cu un regim de viaţă sănătos care implică şi o activitate fizică de cel puţin 60 de minute în fiecare zi.
În concluzie, dintre abordărilor terapeutice multiple care încearcă să trateze celulita, nici una nu s-a dovedit de succes pe termen lung fără un stil de viaţa sănătos şi activitate fizică.
Agenți topici, tratamentele injectabile și dispozitivele pe bază de energie pot ameliora aspectul celulitei, uneori într-o măsură satisfăcătoare, dar nu o elimină definitiv, deoarece acest lucru implică remodelarea extinsă a țesuturilor.
Toate rezultatele şi durata lor depinde de stilul de viaţă, cel mai important aspect fiind alimentaţia urmată de activitatea fizică utilă atât în sanitate cât şi frumuseţe.
NOTE BIBLIOGRAFICE
1. (Bertin și colab., 2001; Green și colab., 2015, Lupi și colab. ., 2007, Pierard-Franchimont și colab., 2000).
2. Bertin C., Zunino H., Pittet J.C., Beau P., Pineau P., Massonneau M. A double-blind evaluation of the activity of an anti-cellulite product containing retinol, caffeine, and ruscogenine by a combination of several non-invasive methods. J Cosmet Sci. 2001;52(4):199–210.
3. Emanuele E. Cellulite: advances in treatment: facts and con-troversies. Clin Dermatol. 2013;31(6):725–30
4. Fink JS, Mermelstein H, Thomas A, Trow R. Use of intensepulsed light and a retinyl-based cream as a potential treatmentfor cellulite: a pilot study. J Cosmet Dermatol.2006;5(3):254–62
5. Green J.B., Cohen J.L., Kaufman J., Metelitsa A.I., Kaminer M.S. Therapeutic approaches to cellulite. Semin Cutan Med Surg. 2015;34(3):140–143
6. Lupi O., Semenovitch I.J., Treu C., Bottino D., Bouskela E. Evaluation of the effects of caffeine in the microcirculation and edema on thighs and buttocks using the orthogonal polarization spectral imaging and clinical parameters. J Cosmet Dermatol. 2007;6(2):102–107.
7. J Cosmet Dermatol. 2007 Jun; 6(2):102-7
8. Nurnberger F, Mu¨ller G. So-called cellulite: an invented disease.J Dermatol Surg Oncol. 1978;4(3):221–9.
9. Sadick N, Magro C. A study evaluating the safety and efficacyof the VelaSmooth system in the treatment of cellulite. J CosmetLaser Ther. 2007;9(1):15–20.
10. Querleux, 2004; Querleux și colab., 2002)
