1. Ce este bariera hematoencefalică și de ce contează în farmacologie?
Definiție:
Bariera hematoencefalică (BHE) este o structură biologică complexă care separă circulația sangvină de țesutul cerebral.
Este alcătuită dintr-un strat de celule endoteliale cu joncțiuni strânse, susținute de celule gliale (astrocite, pericite și celule microgliale).
Rol principal:
Protejează creierul de substanțele toxice, microorganisme și variațiile compoziției plasmatice, menținând un mediu stabil pentru funcționarea neuronală.
Ce filtrează BHE?
De ce este importantă în farmacologie?
Pentru ca un medicament să aibă efecte asupra sistemului nervos central (SNC), trebuie să ajungă în lichidul cefalorahidian sau în țesutul cerebral.
Bariera hematoencefalică este, deci, un filtru natural care determină:
? Ce medicamente pot acționa în creier.
? Ce efecte adverse pot apărea.
? Ce combinații devin periculoase dacă afectează permeabilitatea BHE.
Când este bariera „mai permisivă”?
2. Cum reușește un medicament să treacă bariera hematoencefalică?
Nu toate medicamentele pot ajunge la nivelul creierului.
Pentru ca un compus să traverseze bariera hematoencefalică (BHE), trebuie să respecte anumite criterii fizico-chimice sau să fie transportat activ.
3.De ce contează dacă un medicament trece prin BHE?
Pentru că doar medicamentele care pătrund în creier pot acționa asupra sistemului nervos central (ex: antidepresive, antiepileptice).
Iar cele care nu pătrund au doar efecte periferice – ceea ce poate fi un avantaj (ex: loperamida nu provoacă somnolență).
✅ Medicamente care TREC prin bariera hematoencefalică
❌ 4. Medicamente care NU traversează bariera hematoencefalică (BHE)
Consecințe practice în terapie:
🔸 Medicamentele care nu trec BHE nu pot acționa asupra creierului, chiar dacă dozele sunt mari. Acest lucru limitează eficiența în tratamentele pentru afecțiuni neurologice.
🔸 Unele medicamente sunt preferate tocmai pentru că NU pătrund în creier – nu provoacă somnolență, amețeli sau alte reacții centrale. Exemple: loperamida (antidiareeic), antihistaminice de generația a II-a (loratadină, desloratadină).
🔸 Există riscul ca unii pacienți să folosească greșit medicamentele, în doze mari sau combinate cu alte substanțe (ex: inhibitori P-gp), pentru a forța pătrunderea lor în creier. Acest comportament poate duce la reacții grave: sedare excesivă, confuzie, depresie respiratorie (ex: loperamidă în doze mari).
4.Interacțiuni care influențează trecerea BHE
A. Inhibitorii P-glicoproteinei (P-gp)
P-gp este o proteină de eflux prezentă la nivelul barierei hematoencefalice. Rolul ei este să împiedice acumularea în creier a unor substanțe potențial toxice.
➡️ Când P-gp este inhibată, medicamentele care în mod normal ar fi eliminate din creier pot rămâne și se pot acumula, crescând riscul de efecte centrale (ex: sedare, confuzie, depresie respiratorie).
📌 Exemple de inhibitori P-gp: verapamil, ketoconazol, ciclosporină, amiodaronă, ritonavir, claritromicină
🧪 Ex: loperamida administrată împreună cu un inhibitor P-gp poate pătrunde în creier → risc de reacții centrale neprevăzute.
B. Inductori P-gp
Unii compuși pot stimula activitatea pompei P-gp, ceea ce duce la eliminarea mai eficientă a medicamentelor din creier.
➡️ Rezultatul este o scădere a eficienței medicamentelor cu acțiune centrală, mai ales dacă sunt substraturi pentru P-gp.
📌 Exemple de inductori P-gp: rifampicină, fenitoină, carbamazepină, sunătoare (Hypericum perforatum)
🧪 Pot reduce eficiența antidepresivelor, antiepilepticelor sau a opioidelor.
C. Inflamația crește permeabilitatea BHE
În context infecțios (ex: meningită), bariera devine mai permisivă, permițând accesul antibioticelor care altfel pătrund greu în creier.
📌 Exemple: ceftriaxonă, cefotaxim, vancomicină → eficiente în infecții SNC.
D. Alte situații speciale
Îmbătrânirea și bolile neurodegenerative (ex: Alzheimer, tumori cerebrale) pot afecta integritatea și funcționalitatea barierei.
Cercetările actuale explorează metode precum nanoparticule sau vehicule lipidice pentru a transporta țintit medicamentele către creier.
5.Cazuri clinice explicate farmacologic
Bariera hematoencefalică joacă un rol-cheie în modul în care medicamentele acționează (sau nu) în sistemul nervos central.
În practica farmaceutică și medicală, înțelegerea mecanismelor de trecere prin BHE poate explica diferențe de eficiență, apariția unor reacții adverse sau eșecuri terapeutice aparent inexplicabile.
Am creat cinci cazuri clinice cu relevanță directă, în care farmacologia se aplică clar, iar rolul farmacistului este esențial în consiliere.
Caz 1 – Paracetamol și diazepam la vârstnic
Situație:
Pacient de 78 de ani ia paracetamol 3×/zi pentru dureri de spate și primește și diazepam seara pentru insomnie.
Întrebare:
De ce poate apărea somnolență excesivă sau confuzie în această combinație?
Explicație:
Diazepamul este foarte lipofil, traversează rapid bariera hematoencefalică.
La vârstnici, BHE este mai permeabilă, iar metabolizarea hepatică e mai lentă → efectele se amplifică.
Chiar și paracetamolul, deși ușor SNC-activ, poate contribui ușor la disconfort neuropsihic în doze mari.
Caz 2 – Fluoxetină și sunătoare (Hypericum)
Situație:
Pacient cu depresie, tratat cu fluoxetină, începe să ia supliment cu sunătoare la recomandarea altcuiva.
Întrebare:
De ce poate scădea eficiența antidepresivului?
Explicație:
Sunătoarea este un inductor P-gp și enzimatic (CYP450) → scade concentrația de fluoxetină în creier.
→ Risc de recădere depresivă, agitație, lipsă de răspuns la terapie.
Caz 3 – Morfină + ketoconazol
Situație:
Pacient oncologic primește morfină pentru durere severă și începe tratament antifungic cu ketoconazol.
Întrebare:
Ce efect poate avea această asociere?
Explicație:
Ketoconazolul este inhibitor al P-gp → crește pătrunderea morfinei în creier.
→ Pot apărea efecte centrale accentuate: somnolență profundă, amețeli, depresie respiratorie.
Caz 4 – Carbamazepină + antidepresiv (ex. sertralină)
Situație:
Pacient epileptic, stabilizat pe carbamazepină, dezvoltă simptome depresive și începe tratament cu sertralină.
Întrebare:
De ce este posibil ca antidepresivul să nu funcționeze eficient?
Explicație:
Carbamazepina este un inductor P-gp și al enzimelor CYP → scade absorbția și concentrația cerebrală a antidepresivului.
→ Poate apărea ineficiență terapeutică.
Caz 5 – Furosemid + ceftriaxonă în meningită
Situație:
Pacient cu meningită este tratat cu ceftriaxonă, dar primește și furosemid pentru edem.
Întrebare:
Ce risc poate apărea?
Explicație:
Ceftriaxona se leagă puternic de proteinele plasmatice. Furosemidul poate desloca ceftriaxona din legăturile sale → concentrație liberă mai mare → pătrundere crescută în creier.
→ Risc de convulsii sau efecte SNC dacă dozele nu sunt ajustate.
6. Concluzii
Bariera hematoencefalică este un element esențial în înțelegerea modului în care medicamentele pot acționa (sau nu) la nivelul sistemului nervos central.
De la mecanismele de transport și până la variațiile individuale, pătrunderea sau blocarea unui medicament la acest nivel poate influența eficiența, profilul de siguranță și alegerea terapiei.
Cunoașterea capacității unui medicament de a traversa bariera hematoencefalică este esențială în neurologie, psihiatrie, boli infecțioase și farmacovigilență.
Structura chimică, solubilitatea, polaritatea și interacțiunile determină dacă un medicament acționează central sau nu.
Nu toate medicamentele trebuie să pătrundă în creier – și asta poate fi un avantaj.
Medicamentele cu acțiune exclusiv periferică, precum loperamida sau heparina, sunt valoroase tocmai pentru că nu provoacă efecte centrale. În unele cazuri, lipsa penetrării SNC este un criteriu de siguranță.
Pentru tratamente SNC-active, pătrunderea cerebrală este esențială.
Antidepresivele, antiepilepticele, sedativele sau tratamentele pentru boala Parkinson trebuie să ajungă în SNC pentru a fi eficiente.
Proprietățile farmacocinetice, doza și interacțiunile medicamentoase trebuie alese în funcție de capacitatea de traversare a BHE.
P-glicoproteina (P-gp) joacă un rol critic în protecția SNC.
Este un mecanism natural de eflux care elimină din creier medicamentele considerate „nepotrivite”.
Inhibarea sau inducerea ei poate modifica dramatic efectele centrale ale unui tratament, ceea ce necesită atenție sporită în polimedicație.
Situațiile speciale cer ajustări individuale.
La vârstnici, în inflamații severe sau în boli neurologice cronice, bariera devine mai permeabilă.
Această modificare poate accentua reacțiile adverse centrale (sedare, confuzie, amețeli, convulsii), chiar și la doze considerate sigure.
Farmacistul are un rol esențial.
Poate anticipa interacțiuni, poate evalua motivele unui eșec terapeutic aparent inexplicabil și poate contribui activ la prevenirea reacțiilor adverse, prin consilierea pacientului și colaborarea cu echipa medicală.
7. Articole științifice și surse academice:
- Drug-Induced Myopathy: From Mechanisms to Therapeutic Approaches
Biomedicines (MDPI), 2024; 12(5):987
https://www.mdpi.com/2227-9059/12/5/987 - Blood–Brain Barrier and Transport Mechanisms
Floris et al., Frontiers in Neuroscience, 2020
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fnins.2020.00303 - The blood-brain barrier and the mechanisms of drug delivery to the CNS
Pardridge WM, Drug Discovery Today, 2007
DOI: 10.1016/j.drudis.2007.01.007 - Pharmacokinetics of CNS Drugs
European Journal of Pharmaceutical Sciences, 2015
– Descrie caracteristicile moleculelor care pătrund în SNC și rolul transportorilor. - P-glycoprotein: From Mechanism to Inhibition
Pharmacological Reviews, 2011
– Analiză completă a transportorului P-gp, cu aplicații în farmacologie CNS. - Goodman & Gilman’s The Pharmacological Basis of Therapeutics – edițiile 12–14
– Referință de bază pentru mecanisme farmacologice, interacțiuni și farmacocinetică cerebrală. - Martindale: The Complete Drug Reference
– Informații despre penetrarea SNC pentru diferite medicamente. - FDA Drug Database – fișe oficiale de produs pentru:
– Loperamide (Imodium)
– Levodopa/Carbidopa
– Diazepam, Fluoxetine, Metronidazole
https://www.accessdata.fda.gov/scripts/cder/daf/ - Clinical Pharmacokinetics of Antibacterials in Meningitis
– Journal of Antimicrobial Chemotherapy, 2004
DOI: 10.1093/jac/dkh185 - WHO Model List of Essential Medicines – Section 6: Medicines for Mental and Behavioural Disorders
– Include exemple de medicamente CNS-active și proprietățile lor farmacologice.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Administrarea oricărui medicament, supliment alimentar sau modificarea tratamentului trebuie făcută numai la recomandarea medicului sau a farmacistului.
Articol redactat de un farmacist licențiat, cu scopul de a oferi informații clare, corecte și accesibile despre BHE.
Toate informațiile sunt documentate din surse științifice actualizate și validate profesional.
Cu respect,
Farmacist, fondator Pharma Cloud
Cu drag pentru știință, echilibru și meseria noastră.
