Când sughițul nu mai trece – Ce este sughițul intractabil și cum se tratează

Sughițul este o reacție fiziologică involuntară și, de cele mai multe ori, inofensivă. 

Cu toate acestea, atunci când persistă mai mult de câteva ore sau zile, poate indica o afecțiune subiacentă serioasă.

În formele sale cronice, sughițul devine o sursă de disconfort fizic și psihologic, afectând calitatea vieții pacientului.

Acest articol explică mecanismul apariției sughițului, clasificarea sa clinică, cauzele posibile, metodele de diagnostic și tratamentele farmacologice recomandate (cu recomandare medicală).

Cum apare sughițul – mecanism fiziologic

Sughițul (singultus) este rezultatul unei contracții bruşte și involuntare a diafragmului, urmată de închiderea rapidă a glotei, care produce sunetul caracteristic. 

Este controlat de un arc reflex complex ce implică: nervul frenic, nervul vag, centrii nervoși din trunchiul cerebral (în special bulb rahidian), musculatura intercostală și diafragma.


Orice iritație sau stimulare exagerată a acestui circuit poate declanșa un episod de sughiț.


Investigații recomandate

– Examen neurologic complet
– Endoscopie digestivă superioară
– Radiografie toracică
– CT sau RMN cerebral (în cazuri suspecte neurologic)
– Analize de sânge pentru dezechilibre metabolice

FARMACOLOGIE APLICATĂ​

➡️ În sughițurile cu componentă neurologică marcată, metoclopramidul poate avea un avantaj.
➡️ În sughițurile legate de reflux sau disconfort gastric, domperidona este adesea mai bine tolerată și suficientă.

Gabapentin

Gabapentinul este unul dintre medicamentele care nu au fost create inițial pentru sughiț, dar care și-au găsit locul aici, în tăcere, prin observații clinice și rezultate reale.

 

Este un analog al GABA – un neurotransmițător inhibitor – dar nu se leagă direct de receptorii GABA.

În schimb, acționează la nivelul canalelor de calciu din sistemul nervos central, scăzând eliberarea de neurotransmițători excitatori (cum ar fi glutamatul).

 

Cu alte cuvinte, calmează rețeaua neuronală care poate fi „în buclă” în sughițurile refractare.

 A devenit foarte apreciat în sughițurile asociate cu afecțiuni neurologice (AVC, tumori, scleroză multiplă), dar și în cele din context oncologic.

 

Tolerabilitatea lui este excelentă.

 

Poate fi dozat gradual, rareori dă efecte secundare notabile, și nu interacționează semnificativ cu alte medicamente – ceea ce îl face un companion de încredere pentru pacienții cu patologie complexă.

Baclofen

Baclofenul este un miorelaxant cu o acțiune directă, clară și elegantă: agonist GABA-B. Asta înseamnă că mimează acțiunea GABA și calmează neuronii responsabili de reflexele motorii exagerate, inclusiv cele care țin de diafragm.

 

Este unul dintre puținele medicamente testate și în studii clinice controlate pentru sughițul refractar – și cu succes. În multe cazuri, este considerat opțiunea de primă linie, mai ales atunci când există o suspiciune de componentă neurologică a sughițului.

 

Are însă și un profil de efecte secundare care impune atenție: somnolență, amețeli, și în doze mari – slăbiciune musculară.

Clorpromazină

Clorpromazina este, poate, cel mai vechi nume din lista medicamentelor folosite în sughiț. 

 

A fost mult timp considerată tratamentul de primă alegere pentru sughițul intractabil – și, de fapt, este singurul medicament aprobat de FDA pentru această indicație.

 

Face parte din clasa fenotiazinelor, adică antipsihotice tipice, și acționează central: blochează receptorii dopaminergici D₂ din trunchiul cerebral – acolo unde se află și „centrul” reflexului de sughiț.

Pe lângă acțiunea antidopaminergică, are și efecte antihistaminice, anticolinergice și sedative, ceea ce o face eficientă în sughițul refractar, dar și greu de tolerat în unele cazuri.

 

Pacienții pot resimți somnolență, hipotensiune, gură uscată, iar la administrări repetate – chiar reacții extrapiramidale. De aceea, clorpromazina este adesea rezervată pentru cazuri severe, când celelalte opțiuni nu dau rezultate.

Se administrează strict la recomandarea medicului și cu monitorizare atentă.

  1. Medscape – Intractable Hiccups Overview. Disponibil la: https://www.medscape.com
  2. PubMed – Treatment of persistent and intractable hiccups: multiple case reports and pharmacologic reviews.
  3. StatPearls (Singultus/Hiccups). Actualizat 2023. National Center for Biotechnology Information.
  4. Mayo Clinic – Hiccups: Symptoms and Causes. https://www.mayoclinic.org
  5. Drugs.com – Baclofen, Gabapentin, Metoclopramide, Chlorpromazine: Uses and Side Effects.
  6. FDA – Chlorpromazine Hydrochloride prescribing information. Hiccup indication approval.
  7. Steger M, Schneemann M, Fox M. Hiccups: Overview and pharmacologic treatment. Aliment Pharmacol Ther. 2015.
  8. Polito M, Fellows S. Persistent Hiccups: Pharmacologic Options and Clinical Considerations. JAMA, 2017.
  9. Clinical Neuropharmacology, 2019;42(6):212–216 – Eficacitatea midazolamului și a ketaminei în cazuri refractare.
  10. J Support Oncol. Gabapentin for intractable hiccups in palliative care settings.
Please follow and like us: