Sus

Busuiocul

Busuiocul

INTRODUCERE

     Familia Lamiaceae este foarte bogată în plante aromatice care dau gust vieţii noastre. Ocimum basilicum este denumirea ştiinţifică a plantei, cunoscute uzual sub denumirea de busuioc.

     Cu acoperirea culinară largă, diferite soiuri de busuioc au fost adoptate în bucătăriile diferitelor culturi. De exemplu, în bucătăria italiană se utilizează busuiocul dulce în timp ce busuiocul de lămâie şi busuiocul sfânt, au devenit nelipsite din bucătăria asiatică.

Alte specii de  busuioc utilizate sunt:

  • Busuioc grecesc = are o aromă puternică şi este utilzat în bucătăria grecească
  • Busuioc thailandez = are o aromă de anason-lemn dulce şi este utilizat în bucătăria asiatică
  • Busuioc de scorţişoară = este originar din Mexic şi are aromă şi miros de scorţişoară
  • Busuioc de salată verde = are aromă de lemn dulce şi este utilizat în salate

Din punct de vedere chimic, fiecare specie în parte conţine compuşi  responsabili de aroma specifică :

  • cinamat (același compus se găseşte şi în scorțișoară)
  • citronelol (același compus se găseşte şi în trandafir)
  • linalol (o aromă florală prezentă și în coriandru)
  • metil-cavicol (se găseşte şi în tarhon )
  • mircen ( se găseşte şi în dafin, mirt)
  • pinen (după cum spune și numele, este substanța ce dă aroma uleiului de pin)
  • ocimen
  • terpineol

     Pe lângă utilizările culinare, istoria ne demonstrează că această plantă a avut numeroase utilizări şi semnificaţii.

În Egipt, se utiliza în îmbălsămarea mumiilor iar în Grecia era cunoscut drept planta zeilor sau simbol al urei.

     Busuiocul are de asemenea, o istorie puternică în utilizări medicale, fapte demonstrate de terapiile tradiţionale ayurvedice, originare din India, care l-au folosit ca remediu în anumite afecţiuni.

 

În acest sistem tradiţional ayurvedic este cunoscut sub denumirea de Tulsi sau “Elixirul vieţii”.
 
BENEFICII
Utilizările tradiţionale includ tratamentul muşcăturilor de şarpe, răcelilor şi inflamaţiei.
De asemenea, busuiocul este o sursă de vitamina A, vitamina C, calciu, zinc şi fier.
CONCLUZII

Busuiocul, în special frunzele şi extractele sale, au fost testate pentru a se demonstra anumite beneficii pentru sănătate. Speciile testate au inclus busuiocul sfânt, inroşitor, şi dulce.

Studiile au indicat o creştere a performanţei intelectuale şi o ameliorare a pielii acneice folosind diferite extracte de busuioc.

Busuiocul reprezintă un remediu natural pentru tratarea și vindecarea diverselor afecțiuni: bronșită, afecțiuni gastrointestinale, febră, gută, dureri de stomac.

Infuzia preparată din frunze de busuioc se recomandă în cazul unor crampe, infecții urinare, dureri de cap, laringită, faringită, gripă, vomă, fiind și un excelent stimulator al poftei de mâncare.

Înțepăturile de insecte, rănile și eczemele se pot trata prin aplicarea unor comprese cu frunze de busuioc sau cu tinctură de busuioc.

Sunt necesare studii suplimentare cu populații mai mari de subiecți şi pe perioade mai lungi, alături de o  caracterizare mai bună a  dozelor active de busuioc.

            Suplimentarea cu produse ce conţin extracte active din busuioc ar trebui făcută după consultarea unui medic în prealabil.

 

Referinţe ştiinţifice

 

  1. Nadkarni K., Nadkarni A. Indian Materia Medica with Ayurvedic, Unani-Tibbi, Siddha, Allopathic, Homeopathic, Naturopathic & Home Remedies.Vol. 2. Bombay, India: Popular Prakashan Private Ltd; 1982. 
  2. Committee A. P. The Ayurvedic Pharmacopoeia of India, Part I, Volume IV.1st. New Delhi, India: Government of India, Ministry of Health and Family Welfare, Department of Ayurveda, Yoga & Naturopathy, Unani, Siddha and Homoeopathy (AYUSH); 2016. 
  3. Hebbar S. S., Harsha V. H., Shripathi V., Hegde G. R. Ethnomedicine of Dharwad district in Karnataka, India—plants used in oral health care. Journal of Ethnopharmacology. 2004;94(2-3):261–266. doi: 10.1016/j.jep.2004.04.021. 
  4. Dadysett H. J. On the various domestic remedies, with their effects, used by the people of India for certain diseases of the ear. The Lancet. 1899;154(3968):781–782. doi: 10.1016/s0140-6736(01)59040-6. 
  5. Chopra R., Chopra I. Glossary of Indian Medicinal Plants. Council of Scientific & Industrial Research, New Delhi, India, 1992.
  6. Kothari S. K., Bhattacharya A. K., Ramesh S., Garg S. N., Khanuja S. P. S. Volatile constituents in oil from different plant parts of methyl eugenol-rich Ocimum tenuiflorum L.f. (syn. O. sanctum L.) grown in South India. Journal of Essential Oil Research. 2005;17(6):656–658. doi: 10.1080/10412905.2005.9699025. 
  7. Parrotta J. A. Healing Plants of Peninsular India.Oxfordshire, UK: CABI; 2001. 
  8. Orwa C., Mutua A., Kindt R., Jamnadass R., Simons A. Agroforestree Database: A Tree Species Reference and Selection Guide Version 4.0.Nairobi, Kenya: World Agroforestry Centre ICRAF; 2009. 
  9. Bhamra S., Heinrich M., Howard C., Johnson M., Slater A. DNA authentication of tulsi (Ocimum tenuiflorum) using the nuclear ribosomal internal transcribed spacer (ITS) and the chloroplast intergenic spacer trnH-psbA. Planta Medica. 2015;81(16, PW_20) doi: 10.1055/s-0035-1565644. 
  10. Chowdhury T., Mandal A., Roy S. C., De Sarker D. Diversity of the genus Ocimum(Lamiaceae) through morpho-molecular (RAPD) and chemical (GC–MS) analysis. Journal of Genetic Engineering and Biotechnology. 2017 doi: 10.1016/j.jgeb.2016.12.004. 
  11. Carović-Stanko K., Liber Z., Besendorfer V., et al. Genetic relations among basil taxa (OcimumL.) based on molecular markers, nuclear DNA content, and chromosome number. Plant Systematics and Evolution. 2010;285(1):13–22. doi: 10.1007/s00606-009-0251-z. 
  12. Jothie Richard E., Illuri R., Bethapudi B., et al. Anti-stress activity of Ocimum sanctum: possible effects on hypothalamic–pituitary–adrenal axis. Phytotherapy Research. 2016;30(5):805–814. doi: 10.1002/ptr.5584. 
  13. Venu Prasad M. P., Khanum F. Antifatigue activity of Ethanolic extract of Ocimum sanctum in rats. Research Journal of Medicinal Plant. 2012;6(1):37–46. doi: 10.3923/rjmp.2012.37.46. 
  14. Tabassum I., Siddiqui Z. N., Rizvi S. J. Effects of Ocimum sanctum and Camellia sinensis on stress-induced anxiety and depression in male albino Rattus norvegicus. Indian Journal of Pharmacology. 2010;42(5):283–288. doi: 10.4103/0253-7613.70108. 
  15. Suanarunsawat T., Anantasomboon G., Piewbang C. Anti-diabetic and anti-oxidative activity of fixed oil extracted from Ocimum sanctumL. leaves in diabetic rats. Experimental and Therapeutic Medicine. 2016;11(3):832–840. doi: 10.3892/etm.2016.2991.
  16. Husain I., Chander R., Saxena J. K., Mahdi A. A., Mahdi F. Antidyslipidemic effect of Ocimum sanctum leaf extract in Streptozotocin induced diabetic rats. Indian Journal of Clinical Biochemistry. 2015;30(1):72–77. doi: 10.1007/s12291-013-0404-2. 
  17. Raja T., Reddy R. R. N., Priyadharshini M. B. An evaluation of anti-hyperglycemic activity of Ocimum sanctumLinn (leaves) in Wister rats. The Pharma Innovation Journal. 2016;5(1):1–3. 
  18. Sutili F. J., Gatlin D. M., Rossi W., Heinzmann B. M., Baldisserotto B. In vitroeffects of plant essential oils on non-specific immune parameters of red drum, Sciaenops ocellatus L. Journal of Animal Physiology and Animal Nutrition. 2016;100(6):1113–1120. doi: 10.1111/jpn.12488. 
  19. Panprommin D., Kaewpunnin W., Insee D. Effects of holy basil (Ocimum sanctum) extract on the growth, immune response and disease resistance against Streptococcus agalactiaeof Nile tilapia (Oreochromis niloticusInternational Journal of Agriculture and Biology. 2016;18(4):677–682. doi: 10.17957/ijab/15.0143. 
  20. Godhwani S., Godhwani J. L., Was D. S. Ocimum sanctum- a preliminary study evaluating its immunoregulatory profile in albino rats. Journal of Ethnopharmacology. 1988;24(2-3):193–198. doi: 10.1016/0378-8741(88)90151-1. 
  21. Aruna K., Sivaramakrishnan V. M. Anticarcinogenic effects of some Indian plant products. Food and Chemical Toxicology. 1992;30(11):953–956. doi: 10.1016/0278-6915(92)90180-S. 
  22. Banerjee S., Prashar R., Kumar A., Rao A. R. Modulatory influence of alcoholic extract of Ocimum leaves on carcinogen-metabolizing enzyme activities and reduced glutathione levels in mouse. Nutrition and Cancer. 1996;25(2):205–217. doi: 10.1080/01635589609514443. 
  23. Lin C.-C., Chao P.-Y., Shen C.-Y., et al. Novel target genes responsive to apoptotic activity by ocimum gratissimum in human osteosarcoma cells. American Journal of Chinese Medicine. 2014;42(3):743–767. doi: 10.1142/S0192415X14500487. 
  24. Godhwani S., Godhwani J. L., Vyas D. S. Ocimum sanctum: an experimental study evaluating its anti-inflammatory, analgesic and antipyretic activity in animals. Journal of Ethnopharmacology. 1987;21(2):153–163. doi: 10.1016/0378-8741(87)90125-5
  25. Tanko Y., Magaji G. M., Yerima M., Magaji R. A., Mohammed A. Anti-nociceptive and anti-inflammatory activities of aqueous leaves extract of Ocimum Gratissimum (Labiate ) in Rodents. African Journal of Traditional, Complementary and Alternative Medicines. 2008;5(2):141–146. 
  26. Akinmoladun A. C., Ibukun E., Afor E., Obuotor E., Farombi E. Phytochemical constituent and antioxidant activity of extract from the leaves of Ocimum gratissimumScientific Research and Essays. 2007;2(5):163–166. 
  27. Kelm M. A., Nair M. G., Strasburg G. M., DeWitt D. L. Antioxidant and cyclooxygenase inhibitory phenolic compounds from Ocimum sanctumLinn. Phytomedicine. 2000;7(1):7–13. doi: 10.1016/s0944-7113(00)80015-x. 
  28. Chang H.-C., Chiu Y.-W., Lin Y.-M., et al. Herbal supplement attenuation of cardiac fibrosis in rats with CCl4-induced liver cirrhosis. Chinese Journal of Physiology. 2014;57(1):41–47. doi: 10.4077/cjp.2014.bab147. 
  29. Chattopadhyay R., Sarkar S., Ganguly S., Medda C., Basu T. Hepatoprotective activity of Ocimum sanctumleaf extract against paracetamol induced hepatic damage in rats. Indian Journal of Pharmacology. 1992;24(3):p. 163. 
  30. Devi P. U., Ganasoundari A. Radioprotective effect of leaf extract of Indian medicinal plant Ocimum sanctum. Indian Journal of Experimental Biology. 1995;33(3):205–208. 
  31. Devi P. U., Ganasoundari A., Rao B. S. S., Srinivasan K. K. In vivo radioprotection by ocimum flavonoids: survival of mice. Radiation Research. 1999;151(1):74–78. doi: 10.2307/3579750. 
  32. Rahman M. S., Khan M. M., Jamal M. A. Anti-bacterial evaluation and minimum inhibitory concentration analysis of Oxalis corniculataand Ocimum santum against bacterial pathogens. Biotechnology. 2010;9(4):533–536. doi: 10.3923/biotech.2010.533.536. 
  33. Prasad G., Kumar A., Singh A. K. Antimicrobial activity of essential oils of some Ocimum species and clove oil. Fitoterapia. 1986;57(6):429–432. 
  34. Prasad M. P., Jayalakshmi K., Rindhe G. G. Antibacterial activity of ocimum species and their phytochemical and antioxidant potential. International Journal of Microbiology Research. 2012;4(8):302–307. doi: 10.9735/0975-5276.4.8.302-307
  35. Nakamura C. V., Ueda-Nakamura T., Bando E., Negrão Melo A. F., Garcia Cortez D. A., Dias Filho Filho B. P. Antibacterial activity of Ocimum gratissimum L. essential oil. Memorias do Instituto Oswaldo Cruz. 1999;94(5):675–678. doi: 10.1590/s0074-02761999000500022. 
  36. Chattopadhyay R. R. Hypoglycemic effect of Ocimum sanctumleaf extract in normal and streptozotocin diabetic rats. Indian Journal of Experimental Biology. 1993;31(11):891–893. 
  37. Aguiyi J. C., Obi C. I., Gang S. S., Igweh A. C. Hypoglycaemic activity of Ocimum gratissimum in rats. Fitoterapia. 2000;71(4):444–446. doi: 10.1016/S0367-326X(00)00143-X. 
  38. Rai V., Iyer U., Mani U. V. Effect of Tulasi (Ocimum sanctum) leaf powder supplementation on blood sugar levels, serum lipids and tissues lipids in diabetic rats. Plant Foods for Human Nutrition. 1997;50(1):9–16. doi: 10.1007/bf02436038.
Please follow and like us:
error: Alert: Content is protected !!