Mobile logo
Top

BURNOUT. DEPRESIE. ANXIETATE

AFECŢIUNI & TRATAMENTE

BURNOUT. DEPRESIE. ANXIETATE

“Sunt foarte stresat/ă”, “Mă simt foarte obosit/ă”, “Nu mă pot odihni”, “Am bateriile epuizate”, sunt doar câteva dintre afirmaţiile pe care le auzim tot mai des în societatea în care trăim.

 

 Pot acestea fi clasificate ca scuze pentru lipsa de performanţă la locul de muncă sau sunt urmările unui sindrom de burnout?

   Termenul de “burnout”a fost creat în America, acum mai bine de 25 de ani. Psihanalistul Freudenberger, a publicat prima descriere ştiinţifică a acestui fenomen, în 1981, unde l-a descris ca un sindrom psihic şi de prăbuşire emoţională.

 

Pe măsura dezvoltării societăţii şi a globalizării, interesul public a crescut considerabil în ultimii ani privind acest subiect De asemenea, comunitatea ştiinţifică dezbate intens această problemă, deoarece nu pot cădea la un acord general privind definirea ei, fiind greu de făcut separarea de alte tulburări similare.

 

În acest articol voi încerca să cuprind cele mai importante aspecte privind acest fenomen prin comparaţie cu tulburările similare cu care poate fi confundat.

BURNOUT vs DEPRESIE

Depresia, spre deosebire de burnout (epuizare), se poate defini ca o stare mentală de tristeţe permanentă, care poate afecta gândurile şi comportamentul unei persoane.

 

După cum mentionează Freudenberger, persoanele care suferă de epuizare acţionează şi se comportă precum cele depresive, de aici şi suprapunerea celor două afecţiuni.

 

Conform unui studiu publicat de Asociaţia Americană de Psihiatrie, în 2013, simptomele comune sunt:

  • Pierderea interesului asupra lucrurilor în general
  • Pierderea senzaţiei de plăcere
  • Stare de spirit deprimată
  • Oboseala accentuată
  • Lipsa chefului de a realiza activităţi sociale
  • Apetit scăzut/crescut
  • Probleme de somn
  • Gânduri suicidale

Din cauza aceasta, întrebarea privind diferenţierea dintre ele rămâne deschisă: cum se pot identifica?

În încercarea de a răspunde la această întrebare, Bianchi şi colab, de exemplu, au examinat persoanele cu epuizare (burnout) şi depresie,  din punct de vedere al interesului acordat la locul de muncă. Aceştia au descoperit că numărul participanţilor cu epuizare a fost proporţional cu cei care sufereau de depresie, sugerând astfel că aceste două afecţiuni sunt interconectate.

 

            Mai mulţi cercetători au susţinut că, deoarece studiile realizate au găsit o corelaţie medie spre mare între cele două concepte, epuizarea ar putea fi o extensie a depresiei. In acest sens, Bakuric şi colab, în 2017, au descoperit că ar putea avea o bază biologică comună (metilarea AND-ului = biomarker al tulburărilor mentale legate de stres)

 

            Ipoteza din zilele noastre, pleacă de la probabilitatea de prezice, în urma examinării relaţiei celor două variabile, dacă una dintre ele o poate dezvălui pe cealaltă şi invers.

BURNOUT vs ANXIETATE

Anxietatea se caracterizează prin îngrijorări excesive şi temeri nejustificate, motiv pentru care este legată de fenomenul de burnout, investigat ca factor însă, într-o mai mică măsură.

Deşi anxietatea este considerată o reacţie generală la situaţii de ameninţare, ea este împărţită în două structuri:

  1. Trasaturile anxietăţii

Cum este percepută de individ?

Gradul de percepere a situaţiilor ameninţătoare.

 

2. Statulul anxietăţii

 

Reacţia individului faţă de o situaţie după ce a apreciat-o ca fiind ameninţătoare

 

 

Unele studii sugerează că,  stresul profesional ar putea fi un factor de risc pentru apariţia simptomelor de anxietate.

 

De exemplu, în studiul lui Vasilopoulous din 2012, pacienţii care au raportat niveluri ridicate de anxietate socială au raportat şi o scădere a eficienţei lor la locul de muncă.

 

În mod similar, Ding și colab., în 2014, au constatat că epuizarea emoțională și gradul de cinism sunt legate strâns de simptomele anxietății. Mai exact, cu cât individul este mai epuizat din punct de vedere emoţional și mai puțin eficient în ceea ce privește munca sa, cu atât este mai anxios.

 

        Întrebările la care au ajuns cercetătorii, în urma acestor studii sunt:

 

Persoanele cu anxietate sunt mai predispuse la apariția burnout-ului sau sentimentele de burnout sunt simptome de anxietate?

 

Mai mult, există o suprapunere între epuizare și anxietate?

 

TRATAMENT

În cazul în care recunoaşteţi unele dintre situaţiile prezentate în acest articol, vă recomand să vă adresaţi medicului înainte de administrarea oricărei terapii medicamentoase. Din punct de vedere farmacologic, terapia poate cuprinde atât Rx-uri precum antipsihotice, somnifere, betablocante, sedative, cât şi OTC-uri bazate pe extracte naturale şi energizante (vitamine, sunătoare, valeriană, passiflora).

 

Deoarece unele produse vegetale pot interacţiona cu anumite clase medicamentoase administrate cronic, ideal este să se consulte medicul/farmacistul în acest caz.

 

Alte metode de tratament includ psihoterapia şi vizitele la psiholog, care pot fi utile datorită tehnicilor de relaxare, de îmbunătăţire a respectului faţă de sine şi nu în ultimul rând, datorită senzaţiei de eliberare în urma unei astfel de şedinţe.

 

           

 Metoda cea mai sigură dintre toate este însă prevenţia acestor stări, care poate fi realizată prin:

REFERINŢE ŞTIINŢIFICE

 

  1. Ahmed I., Banu H., Al-Fageer R., Al-Suwaidi R. (2009). Cognitive emotions: depression and anxiety in medical students and staff. J. Crit. Care 24, e1–e7. 10.1016/j.jcrc.2009.06.003
  2. Ahola K., Hakanen J. (2007). Job strain, burnout, and depressive symptoms: a prospective study among dentists. J. Affect. Disord. 104, 103–110. 10.1016/j.jad.2007.03.004
  3. Ahola K., Hakanen J., Perhoniemi R., Mutanen P. (2014). Relationship between burnout and depressive symptoms: a study using the person-centred approach. Burnout Res. 1, 29–37. 10.1016/j.burn.2014.03.003
  4. Alarcon G. M. (2011). A meta-analysis of burnout with job demands, resources, and attitudes. J. Vocation. Behav. 79, 549–562. 10.1016/j.jvb.2011.03.007
  5. American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-5®). Washington, DC: American Psychiatric Pub. 
  6. Andreassen C. S., Pallesen S., Torsheim T. (2018). Workaholism as a mediator between work-related stressors and health outcomes. Int. J. Environ. Res. Public Health 15:73. 10.3390/ijerph15010073 
  7. Bakir B., Ozer M., Ozcan C. T., Cetin M., Fedai T. (2010). The association between burnout, and depressive symptoms in a Turkish military nurse sample. Bull. Clin. Psychopharmacol. 20, 160–163. 10.1080/10177833.2010.11790651
  8. Bakker A. B., Schaufeli W. B., Demerouti E., Janssen P. P., Van Der Hulst R., Brouwer J. (2000). Using equity theory to examine the difference between burnout and depression. Anxiety Stress Coping 13, 247–268. 
  9. Bakusic J., Schaufeli W., Claes S., Godderis L. (2017). Stress, burnout and depression:A systematic review on DNA methylation mechanisms. J. Psychosom. Res. 92, 34–44. 10.1016/j.jpsychores.2016.11.005
  10. Bauernhofer K., Bassa D., Canazei M., Jiménez P., Paechter M., Papousek I., Weiss E. M. (2018). Subtypes in clinical burnout patients enrolled in an employee rehabilitation program: differences in burnout profiles, depression, and recovery/resources-stress balance. BMC Psychiatry 18:10. 10.1186/s12888-018-1589-y 
  11. Bianchi R., Boffy C., Hingray C., Truchot D., Laurent E. (2013). Comparative symptomatology of burnout and depression. J. Health Psychol. 18, 782–787. 10.1177/1359105313481079
  12. Bianchi R., Brisson R. (2017). Burnout and depression: causal attributions and construct overlap. J. Health Psychol. 10.1177/1359105317740415. [Epub ahead of print].
  13. Bianchi R., Laurent E. (2015). Emotional information processing in depression and burnout: an eye-tracking study. Eur. Arch. Psychiatry Clin. Neurosci. 265, 27–34. 10.1007/s00406-014-0549-x
  14. Bianchi R., Laurent E., Schonfeld I. S., Bietti L. M., Mayor E. (2018a). Memory bias toward emotional information in burnout and depression. J. Health Psychol. 10.1177/1359105318765621. [Epub ahead of print].
  15. Bianchi R., Laurent E., Schonfeld I. S., Verkuilen J., Berna C. (2018c). Interpretation bias toward ambiguous information in burnout and depression. Pers. Indiv. Differ. 135, 216–221. 10.1016/j.paid.2018.07.028
  16. Bianchi R., Rolland J.-P., & Salgado J. F. (2018b). Burnout, depression, and borderline personality: A 1,163-participant study. Front. Psychol. 8:2336. 10.3389/fpsyg.2017.02336 
  17. Bianchi R., Schonfeld I. S. (2016). Burnout is associated with a depressive cognitive style. Pers. Individ. Dif. 100, 1–5. 10.1016/j.paid.2016.01.008
  18. Bianchi R., Schonfeld I. S. (2018). Burnout-depression overlap: Nomological network examination and factor-analytic approach. Scand. J. Psychol. 59, 532–539. 10.1111/sjop.12460
  19. Bianchi R., Schonfeld I. S., Laurent E. (2014). Is burnout a depressive disorder? A reexamination with special focus on atypical depression. Int. J. Stress Manage. 21:307 10.1037/a0037906 [CrossRef] [Google Scholar]
  20. Bianchi R., Schonfeld I. S., Laurent E. (2015a). Burnout–depression overlap: a review. Clin. Psychol. Rev. 36, 28–41. 10.1016/j.cpr.2015.01.004 [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
  21. Bianchi R., Schonfeld I. S., Laurent E. (2015b). Is burnout separable from depression in cluster analysis? A longitudinal study. Soc. Psychiatry Psychiatr. Epidemiol. 50, 1005–1011. 10.1007/s00127-014-0996-8 [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
  22. Bianchi R., Schonfeld I. S., Mayor E., Laurent E. (2016a). Burnout-Depression overlap: A study of New Zealand schoolteachers. NZ. J. Psychol. 45, 4–11. [Google Scholar]
  23. Bianchi R., Verkuilen J., Brisson R., Schonfeld I. S., Laurent E. (2016b). Burnout and depression: label-related stigma, help-seeking, and syndrome overlap. Psychiatry Res. 245, 91–98. 10.1016/j.psychres.2016.08.025 [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
  24. Borenstein M., Hedges L., Higgins J., Rothstein H. (2005). Comprehensive Meta-Analysis Version 3.3. Biostat, Englewood, NJ 2013. [Google Scholar]
  25. Bühler K. E., Land T. (2003). Burnout and personality in intensive care: an empirical study. Hosp. Top. 81, 5–12. 10.1080/00185860309598028 [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
  26. Capone V., Petrillo G. (2018). Mental health in teachers: relationships with job satisfaction, efficacy beliefs, burnout and depression. Curr. Psychol. 1:10 10.1007/s12144-018-9878-7 [CrossRef] [Google Scholar]
  27. Cardozo B. L., Crawford C. G., Eriksson C., Zhu J., Sabin M., Ager A., et al. (2012). Psychological distress, depression, anxiety, and burnout among international humanitarian aid workers: a longitudinal study. PLoS ONE 7:e44948 10.1371/journal.pone.0044948 [PMC free article] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
  28. Cherniss C. (1980). Staff burnout: Job Stress in the Human Services. Beverly Hills, CA: Sage Publications. [Google Scholar]
  29. Choi B.-S., Kim J. S., Lee D.-W., Paik J.-W., Lee B. C., Lee J. W., et al. . (2018). Factors associated with emotional exhaustion in south korean nurses: a cross-sectional study. Psychiatry Investig. 15:670. 10.30773/pi.2017.12.31 
  30. Cohen J. (1992). A power primer. Psychol. Bull. 112:155. 10.1037/0033-2909.112.1.155
  31. Cole A. H. (2014). Anxiety, in Encyclopedia of Psychology and Religion, ed. Leeming D. A. (Boston, MA: Springer; ), 95–99. 10.1007/978-1-4614-6086-2_38
  32. Craiovan P. M. (2015). Burnout, depression and quality of life among the Romanian employees working in non-governmental organizations. Proc. Soc. Behav. Sci. 187, 234–238. 10.1016/j.sbspro.2015.03.044
  33. da Silva Valente M. d,. S Wang Y.-P. Menezes P. R. (2018). Structural validity of the Maslach Burnout Inventory and influence of depressive symptoms in banking workplace: unfastening the occupational conundrum. Psychiatry Res. 267, 168–174. 10.1016/j.psychres.2018.05.069
  34. De Stefano C., Philippon A. L., Krastinova E., Hausfater P., Riou B., Adnet F., et al. . (2018). Effect of emergency physician burnout on patient waiting times. Intern. Emerg. Med. 13, 421–428. 10.1007/s11739-017-17069
  35. Demir S. (2018). The relationship between psychological capital and stress, anxiety, burnout, job satisfaction, and job involvement. Eur. J. Educ. Res. 75, 137–153. 10.14689/ejer.2018.75.8
  36. Diestel S., Schmidt K.-H. (2010). Interactive effects of emotional dissonance and self-control demands on burnout, anxiety, and absenteeism. J. Vocat. Behav. 77, 412–424. 10.1016/j.jvb.2010.05.006
  37. DiGiacomo M., Adamson B. (2001). Coping with stress in the workplace: Implications for new health professionals. J. Allied Health 30, 106–111.
  38. Ding Y., Qu J., Yu X., Wang S. (2014). The mediating effects of burnout on the relationship between anxiety symptoms and occupational stress among community healthcare workers in China: a cross-sectional study. PLoS ONE 9:e107130. 10.1371/journal.pone.0107130 
  39. Duan-Porter W., Hatch D., Pendergast J. F., Freude G., Rose U., Burr H., et al. . (2018). 12-month trajectories of depressive symptoms among nurses—Contribution of personality, job characteristics, coping, and burnout. J. Affect. Disord. 234, 67–73. 10.1016/j.jad.2018.02.090 
  40. Eurofound (2018) Burnout in the Workplace: A Review of Data and Policy Responses in the EU, Publicatios Office of the European Union. Luxembourg.
  41. Eysenck H. J., Rachman S. (2013). The Causes and Cures of Neurosis (Psychology Revivals): An Introduction to Modern Behaviour Therapy Based on Learning Theory and the Principles of Conditioning. New York, NY: Routledge; 10.4324/9780203766767
  42. Favrod C., du Chêne L. J., Soelch C. M., Garthus-Niegel S., Tolsa J. F., Legault F., Horsch A. (2018). Mental health symptoms and work-related stressors in hospital midwives and NICUnurses: a mixed methods study. Front. Psychiatry 9:364. 10.3389/fpsyt.2018.00364 
  43. Feng S., Shu-Xun H., Jia-Liang Z., Dong-Feng R., Zheng C., Jia-Guang T. (2014). Quality Assessment Tool for Observational Cohort and Cross-Sectional Studies. PLoS ONE. 10.1371/journal.pone.0111695.t001
  44. Fong T. C., Ho R. T., Au-Yeung F. S., Sing C., Law K., Lee L., et al. . (2016). The relationships of change in work climate with changes in burnout and depression: a 2-year longitudinal study of Chinese mental health care workers. Psychol. Health Med. 21, 401–412. 10.1080/13548506.2015.1080849
  45. Freudenberger H. J. (1974). Staff burn-out. J. Soc. Issues 30, 159–165. 10.1111/j.1540-4560.1974.tb00706.x
  46. Freudenberger H. J., Richelson G. (1980). Burn-Out: The high Cost of High Achievement. Garden City, NY: Anchor Press.
  47. Gallego-Alberto L., Losada A., Vara C., Olazarán J., Muñiz R., Pillemer K. (2018). Psychosocial predictors of anxiety in nursing home staff. Clin. Gerontol. 41, 282–292. 10.1080/07317115.2017.1370056 
  48. Garrouste-Orgeas M., Perrin M., Soufir L., Vesin A., Blot F., Maxime V., et al. (2015). The Iatroref study: medical errors are associated with symptoms of depression in ICU staff but not burnout or safety culture. Intensive Care Med. 41, 273–284. 10.1007/s00134-014-3601-4
  49. Ghorpade J., Lackritz J., Singh G. (2007). Burnout and personality: evidence from academia. J. Career Assess. 15, 240–256. 10.1177/1069072706298156
  50. Gillet N., Fouquereau E., Vallerand R. J., Abraham J., Colombat P. (2018). The role of workers’ motivational profiles in affective and organizational factors. J. Happ. Stud. 19, 1151–1174. 10.1007/s10902-017-9867-9
  51. Glass D., McKnight J. (1996). Perceived control, depressive symptomatology, and professional burnout: a review of the evidence. Psychol. Health 11, 23–48. 10.1080/08870449608401975
  52. Grover S., Sahoo S., Bhalla A., Avasthi A. (2018). Psychological problems and burnout among medical professionals of a tertiary care hospital of North India: a cross-sectional study. Indian J. Psychiatry 60:175. 10.4103/psychiatry.IndianJPsychiatry_254_17 
  53. Hakanen J. J., Schaufeli W. B. (2012). Do burnout and work engagement predict depressive symptoms and life satisfaction? A three-wave seven-year prospective study. J. Affect. Disorder. 141, 415–424. 10.1016/j.jad.2012.02.043
  54. Hakanen J. J., Schaufeli W. B., Ahola K. (2008). The Job Demands-Resources model: A three-year cross-lagged study of burnout, depression, commitment, and work engagement. Work Stress 22, 224–241. 10.1080/02678370802379432
  55. Hardwicke T. E., Ioannidis J. P. (2018). Populating the data ark: an attempt to retrieve, preserve, and liberate data from the most highly-cited psychology and psychiatry articles. PLoS ONE 13:e0201856. 10.1371/journal.pone.0201856 
  56. Hemsworth D., Baregheh A., Aoun S., Kazanjian A. (2018). A critical enquiry into the psychometric properties of the professional quality of life scale (ProQol-5) instrument. Appl. Nurs. Res., 39, 81–88. 10.1016/j.apnr.2017.09.006
Please follow and like us:
error
fb-share-icon
Tweet
fb-share-icon
aprilie 13, 2021
1
0
anxietate burnout depresie pharmacloud psihoterapia
Related Posts
Factorii stilului de viață pot fi implicați în patogenia alopeciei areate?
 mai 20, 2022
SFATUL FARMACISTULUI
 octombrie 11, 2021
BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN
 septembrie 30, 2021